”Întorsăturile” lui Mocanu

Cu ceva timp în urmă, Segiu Mocanu apăruse pe arena politică. Ex-consilier prezidențial, a venit cu un plan de reglementare a conflictului transnistrean, iar apoi și-a creat partid politic.

La 20 septembrie îi sunt arestați feciorii, iar luni, 22 septembrie, toată presa ”vorbea” de acest eveniment. Interesant este că duminică, în timp ce aștepta la izolatorul de detenție din „Tighina 5” să le dea copiilor îmbrăcăminte și mâncare, acesta a reușit și să scrie un articol despre cel pe care-l crede victima propriilor orgolii și cel care îl deranjează probabil cu ceva. Nu s-a eschivat, în același articol, să îl laude pe alt personaj ”eminamente” politic, Iurie Roșca. Să înțeleg că, îl durea într-atât de mult că îi erau copiii închiși, încât de supărare, evident, și-a amintit de toate durerile? Cert este că acest articol este continuare a altor două, scrise chiar de Roșca, în Flux.

După ce luni a declarat că e gata să se lase de politică, doar pentru a-și salva feciorii, ieri, când unul dintre aceștia a fost eliberat, același Mocanu a declarat că o să lupte cu ”sistemul de bandiți cu epoleți”, deci să înțelegem că nu se mai lasă de politică? Sau poate că unii, de dragul afirmării în politică, sunt gata să își sacrifice copiii?

La 27 iunie, două sute de oameni din Cornești, Ungheni, au fost intimidați pentru că au aderat la ”Acțiunea populară”. După câteva zile nu s-a mai auzit nimic de aceste persecuții. Cum oare persecuțiile s-au sfârșit atât de repede?

Într-o conferință de presă, Mocanu ruga comuniștii să-l lase pe Lupu să vină la el. Se zvonește că, în viitorul apropiat, Mocanu va adera la PPCD. La fel de zvonește că Lupu va merge în alegeri pe listele PPCD-ului. Se observă deja o ”solidarizare” cu Iurie Roșca. Cum oare ar arăta trio-ul Lupu-Roșca-Mocanu, trio-ul celor lipsiți de scrupule?

Școala de vară AMN, PL, PLDM: ecouri și subtilități

La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc un eveniment destul de interesant și totuși mult prea puțin luat în seamă. Ieri am aflat din câteva surse că tinerii creștin-democrați vor colabora cu nu știu care tineri din Belarus, în același timp în care despre o școală de vară la care au participat tineri membri ai AMN, PL și PLDM nu s-a auzit mai nimic.
Păcat. Au fost 3 zile de luat în seamă. S-au făcut și declarații interesante. Mai mult decât interesant de analizat a fost comportamentul participanților. Prima seară a început cu o stare de ”crispare”, iar aceasta, intrându-și în drepturi, a fost prezentă până la sfârșit. Este ciudat și interesant în același timp faptul că aceasta a început în prima noapte, atunci când participanților li s-au alăturat niște ”personalități” dornice de a se afirma prin cinismul lor. Le-a reușit. S-au afirmat. Vai, da oare știți care e următorul număr al cărții lui Roșca? Vai, cum, nu știți? Hi, nu ați citit fluxul de vineri (nu au citit, că ei făcuseră ore întreaga zi...). E povestea gogoașei. Hi, hi... De la babă am fugit, de la moșneag am fugit, și de la voi am să fug... Hi hi... (Îmi pare rău că nu era Roșca acolo, era să facă imediat alianță cu cei pe care i-a numit dinozauri ai regimului sovietic . Cum oare să rateze asemenea...?). Este de remarcat că aceiași tartori au avut cei mai mulți reprezentanți. Totuși, chiar dacă au fost invitați 17, nu prea s-au văzut vreodată mai mult de 8 în sală. Probabil se rânduiau, mult prea sufocantă fiind munca pentru ei.
Cele mai liberale fete dintre toate câte erau acolo, se vroiau mari cuceritoare. Făceau ca pe timpuri: deschideau fereastra și așteptau flăcăii. Săracele fete, probabil stresate de presiuni, s-au simțit în sfârșit libere și au vrut să se destindă. Primarul, chiar dacă era fără vreo rudă alături, a părut cel mai frustrat. Probabil o cauză a mai fost și faptul că l-au dezamăgit propriile colege liberale, întrerupându-l din discurs de înfometate ce erau. O acțiune a acestuia m-a pus pe gânduri. S-a apropiat de masa unde stăteau tinerii membri ai PLDM să-i întrebe de ce au aderat la această formațiune și dacă știu ei oare câți bani are liderul lor. Gangsterițele au sărit pe el (cu întrebări), iar edilul a și uitat de prima întrebare, justificându-se pentru acțiunile făcute la primărie. O fi fost supărat pentru că nu l-a luat moșul la mare…

Dincolo de frustrări și răutăți subtile, au fost trei zile memorabile. Nu cred că cineva dintre participanți le va uita degrabă.

Frustrările politicii moldoveneşti

Este o perioadă în viaţa fiecărei femei, o fază finală într-o succesiune, o oprire spontană, completă şi fiziologică. Se spune că în acele momente apar probleme legate de scăderea capacităţii de concentrare, a memoriei, având consecinţe grave asupra activităţii profesionale şi a relaţiilor cu cei din jur. Simptomele acesteia sunt indispoziţiile, anxietatea, depresia, starea de nervozitate şi pierderea apetitului sexual.

A fost o vreme când o admiram pe doamna Pavlicenco: pentru curajul ei, pentru faptul că era una din puţinele femei din parlament şi mai ştia să şi vorbească. A avut o campanie elecorală bunicică în 2007 şi a mai fost cea care a determinat „unirea” unor partide de opoziţie pentru o zi, ziua de 9 mai.
În una din zilele trecute, într-o discuţie relativ „pacifistă” cu dumneaei, pe blogul acesteia, m-am „trezit” cu replici din partea ei, replici care totuşi nu se prea refereau la ale mele. Presupunând că sunt PLDM-istă (pentru că am cuvântul „verde” în nume) mi s-au „aruncat” toate frustrările...
Cea mai mare frustrare este că nu e mediatizată precum ceilalţi. Au fost 130 PNL-işti să depună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, a fost dusă caseta la ProTV, iar aceştia nu au dat-o pe post. Marea mea bucurie a fost preluarea comunicatului de presă de ieri de către Unimedia, măcar acum nu ne va spune că cineva plăteşte ca doamna să nu fie mediatizată (cel puţin o perioadă)... O altă frustrare o constituie faptul că o bună parte a echipei sale care s-a integrat în PLDM, dorind şi ea atunci să fie printre liderii acestui partid (menţiona mai devreme într-o emisiune a JurnalTV).
Ranchiuna politică nu aduce mari voturi. Totuşi, PNL a declarat că are de gând să participe la electorale. Cum şi în ce formulă? Nu se ştie. Cert este că dacă vor participa de unii singuri, nu vor face decât să le ofere jumătate sau un loc comuniştilor în viitorul parlament. Eu sper că s-au gândit totuşi şi la alte variante posibile...